Societatea românească nu poate fi una democratică atâta vreme cât organizarea ei își împinge cetățenii spre exil masiv și insecuritate socială. Atâta vreme cât calitatea educației de care beneficiază cetățenii ei este una deficitară. Atâta vreme cât sănătatea garantată de stat este cel mult accesul la un medic de familie și la o serie de medicamente în general ieftine, dar și mai puțin performante. Atâta vreme cât societatea nu poate asigura membrilor săi capacitatea fizică, psihică și emoțională de a fi apți pe tot parcursul vieții să-și ofere cunoștințele și talentele deopotrivă comunității, familiei, dezvoltării lor personale permanente în sensul împlinirii umane.

Democrația înseamnă ca resursele țării să fie valorificate astfel încât plusvaloarea dobândită să se regăsească în calitatea vieții fiecărui cetățean.

Democrația înseamnă mai mult decât alegeri, mai mult sau mai puțin libere, și existența unor grupări politice care își spun partide. Democrația înseamnă dezbatere autentică, control cetățenesc real asupra deciziilor publice, înseamnă democrație economică, înseamnă bugete participative, înseamnă referendumuri ale căror rezultate se aplică!

Derapajul conservator de la nivelul politicii și societății românești actuale impun un discurs și o acțiune alternativă, orientate spre viitor, spre răspunsuri clare, responsabile la provocările uriașe ale prezentului și viitorului.

Ne propunem să susținem următoarele:

  • Eliminarea pragurilor la alegerile locale și europarlamentare
  • Adoptarea de urgență unei noi legi a responsabilității ministeriale
  • Scăderea pragului la 2-3% la alegerile parlamentare
  • Introducerea dreptului de recall
  • Scăderea vârstei de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri
  • Revizuirea legii finanțării partidelor politice și a finanțării campaniilor electorale
  • Reformă constituțională și introducerea unor prevederi verzi în Constituție, (inclusiv la art 1 – Statul garantează prezervarea biodiversității naturale și este promotorul luptei împotriva schimbărilor climatice)
  • Introducerea obligativității evaluării impactului pentru tineri la adoptarea fiecărei legi în parte
  • Cote de paritate crescute pentru toate tipurile de alegeri
  • Desființarea funcției prefectului
  • Eliminarea oricărei forme de imunitate parlamentară, cu excepția votului sau  opiniilor  politice exprimate în exercitarea mandatului (art.72, alin. 1)
  • Separarea atribuțiilor celor două camere ale parlamentului sau trecerea la un parlament unicameral – cu un maxim total de 300 de parlamentari
  • Eliminarea tuturor pensiilor speciale
  • Depolitizarea şi profesionalizarea Curţii Constituționale (CCR)
  • Depolitizarea funcției de Avocat al Poporului
  • Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat să fie maxim 0,01% din veniturile prevăzute în bugetul de stat
  • Transparență totală a utilizării fondurilor publice acordate partidelor
  • Alocarea unei cote proporționale  (din aceeași sumă) și pentru partidele care obţin un procent de peste 2 sau 3% (atât cât va fi noul prag la alegerile parlamentare, pentru a ajuta partidele noi)
  • Totalitatea indemnizațiilor și a cheltuielilor lunare, efectuate în exercitarea mandatului să fie publicate pentru fiecare parlamentar pe pagina de internet a Camerei Deputaților sau a Senatului
  • Reducerea vacanței parlamentare de la 3 luni la 2 luni; nu există nici o justificare privind condițiile de muncă, pentru necesitatea a 3 luni de vacanță pe an; s-ar evita astfel întârzieri în adoptarea Legii Bugetului; s-ar putea aloca timp dezbaterii publice a unor documente internaționale importante așa cum este Raportul ONU pentru Climă 2022.
  • Simplificarea drastică a legislației, în toate domeniile. Schimbările să fie făcute unitar, nu pe simple articole de lege; legislația să fie integrată în Coduri de Urbanism, Mediu, Muncă etc.
  • Respectarea parcursului și termenelor de timp legale pentru procesul de consultare publică, avizarea tuturor documentelor legislative și respectarea acestor avize; legile să fie fundamentate prin studii de impact și să fie aplicate treptat, pentru a evita orice efecte economice sau sociale nedorite.
  • Drept de inițiativă cetățenească la nivel local, județean și național printr-o platformă digitală pusă la dispoziție de autoritățile publice și la un prag similar de semnături cu alegerea reprezentanților, nu mai mare.

Note

Dreptul la recall: O alegere de recall (numită și referendum de recall, petiție de rechemare sau rechemare a reprezentantului) este o procedură prin care alegătorii pot retrage un oficial ales din funcție printr-un referendum înainte de încheierea mandatului respectivului oficial. Rechemarile, care sunt inițiate atunci când un număr suficient de alegători semnează o petiție, au o istorie care datează de la constituția din vechea democrație ateniană și figurează în mai multe constituții actuale. În democrația indirectă sau reprezentativă, reprezentanții poporului sunt aleși, iar acești reprezentanți servesc pentru o anumită perioadă de timp. Cu toate acestea, în cazul în care există posibilitatea de rechemare, dacă vreun reprezentant ajunge să fie perceput ca nu își îndeplinește în mod corespunzător responsabilitățile, acesta poate fi rechemat la cererea scrisă a unui anumit număr sau proporție de alegători. Chiar și acolo unde sunt disponibile din punct de vedere legal, alegerile revocate au loc în mod obișnuit doar într-un număr mic de țări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Peru, Ecuador și Japonia. Ele sunt considerate de grupuri precum ACE Electoral Knowledge Network cea mai rar folosită formă de democrație directă. (European commission for democracy through law (04-07-2019))