ROMÂNIA SĂNĂTOASĂ – Noul Program Politic al Partidului Verde

  1. Acasă
  2. Despre noi
  3. ROMÂNIA SĂNĂTOASĂ – Noul Program Politic al Partidului Verde

ROMÂNIA SĂNĂTOASĂ

Noul Program Politic al Partidului Verde

CE ÎNSEAMNĂ O ROMÂNIE SĂNĂTOASĂ?

România are nevoie de un proiect politic care să ne împace cu prezentul, oferindu-ne un viitor pe măsura așteptărilor noastre.

Acesta e proiectul politic al noului Partid Verde: O Românie sănătoasă la cap, la trup și la suflet. Lideri responsabili centrați pe interesul public. Democrație Deplină. Legi sustenabile social și ecologic care se aplică imediat după promulgare. Respect pentru banii din taxe și impozite. Valorificarea eco-rațională, în avantajul oamenilor simpli, a tuturor resurselor naturale și a tuturor oportunităților de finanțare europene și internaționale.  Dreptate socială, respect pentru diversitate, comunități unite, solidaritate umană.

IDENTITATEA NOASTRĂ DOCTRINARĂ. Argument pentru centru- stânga

Peste tot în lume Verzii se poziționează ideologic la stânga sau la centru- stânga. Partidul Verzilor Europeni din care facem parte are o identitate ideologică asumată public de centru-stânga. Justiția de mediu nu se poate realiza fără justiție socială. Ne revine nouă verzilor obligația de a nu lăsa pe nimeni în urmă pe drumul greu cauzat de provocările economice și sociale generate de schimbările climatice.

Contextual, migrarea PSD spre centru-dreapta, prin guvernarea alături de PNL, lasă un culoar ideologic pe care verzii au datoria să-l asume public. Cu inteligență și curaj. Cu fermitate și bun simț public. Consecvenți în retorică politică și acțiune publică.

VALORILE NOASTRE

Libertatea, Egalitatea, Dreptatea socială, Prezervarea Biodiversității sunt valorile noastre fundamentale. Justiția de Mediu este pentru noi Justiție Socială. Justiția între generații și respectarea dreptului la viața împlinită  într-un mediu curat, pentru fiecare om, sunt principii fundamentale.

MISIUNEA NOASTRĂ

Misiunea noastră fundamentală este aceea de a apăra viața oamenilor și sănătatea mediului împotriva celor care, în numele profitului cu orice preț, atentează la acestea. Bunurile noastre comune: apa, energia, educația, sănătatea, cercetarea, serviciile publice trebuie supuse regulilor vieții, nu regulilor banilor!

Vrem și putem să convingem clasa politică din România că noul obiectiv strategic de țară, asumat  prin consens, printr-un nou Acord de tip Snagov, trebuie sa fie SUCCESUL TRANZIȚIEI VERZI.

Trebuie și putem să punem presiune asupra guvernelor și autorităților locale pentru ca în următorii opt  ani să pregătească România pentru atingerea neutralității climatice în 2050. Avem nevoie de planuri de acțiune locale și naționale prin care să stimulăm inovațiile verzi (ofertă și cerere) și să le ducem către oameni printr-o infrastructură adecvată.

Fără reușita tranziției verzi nu vom avea VIITOR.

Nici economie dezvoltată, nici locuri de muncă decente, nici calitate a vieții,  nici predictibilitate pentru cei tineri, nici securitate socială pentru vulnerabili sau vârstnici.

E nevoie de un nou mod de a decide, produce, consuma și partaja ca să asigurăm succesul tranziției verzi.

 Un mod care să pornească de la nevoile noastre reale și de la  resursele tot mai limitate ale pamântului. Un mod  care să fie sub control democratic autentic și care să fie în stare de a asigura durabil pacea integrală și echilibrul înaintării pentru toți.

Un model economic, ecologic și social în care etica partajării juste a bogăției să joace un rol central pe fondul unei noi economii a bunurilor decente, a protecției ecosistemului și biodiversității din care omul este parte integrantă.

Un model  care să integreze armonios  funcțiile vitale ale bunăstării, eliminând lăcomia și goana după profitul cu orice preț: serviciile publice (de sănătate și educație în primul rând), locuirea, mobilitatea, activitatea profesională, cultura și timpul liber, biodiversitatea, produsele curate etc.

Pledăm pentru regândirea utilității sociale a producției, a modului nostru de consum, a nevoilor noastre reale, a durabilității produselor, precum și a manierei  noastre de a le produce.

Parte esențială a misiunii noastre este presiunea pentru sancționarea drastică a marilor poluatori, campioni negri ai productivismului fără frână, înaintea culpabilizării indivizilor pentru comportamente ostile față de mediu.

REGENERAREA DEMOCRAȚIEI

Societatea românească nu poate fi una democratică atâta vreme cât organizarea ei își împinge cetățenii spre exil masiv și insecuritate socială. Atâta vreme cât calitatea educației de care beneficiază cetățenii ei este una deficitară. Atâta vreme cât sănătatea garantată de stat este cel mult accesul la un medic de familie și la o serie de medicamente în general ieftine, dar și mai puțin performante. Atâta vreme cât societatea nu poate asigura membrilor săi capacitatea fizică, psihică și emoțională de a fi apți pe tot parcursul vieții să-și ofere cunoștințele și talentele deopotrivă comunității, familiei, dezvoltării lor personale permanente în sensul împlinirii umane.

Democrația înseamnă ca resursele țării să fie valorificate  astfel încât plusvaloarea dobândită să se regăsească în calitatea vieții fiecărui cetățean.

Democrația înseamnă mai mult decât alegeri (mai mult sau mai puțin libere) și existența unor formațiuni politice care își spun partide. Democrația înseamnă dezbatere autentică, control cetățenesc real asupra deciziilor publice, înseamnă democrație economică, înseamnă bugete participative, înseamnă referendumuri ale căror rezultate se aplică!

Derapajul conservator de la nivelul politicii și societății românești impune  un discurs alternativ și o acțiune alternativă, orientate spre viitor, spre răspunsuri clare, responsabile la provocările uriașe ale  acestuia.

O nouă lege a responsabilității ministeriale; Eliminarea pragurilor la alegerile locale și europarlamentare; Scăderea pragului la 2-3% la alegerile parlamentare; introducerea dreptului de recall; scăderea vârstei de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri; revizuirea legii finanțării partidelor politice și a finanțării campaniilor electorale; Reforma constituțională și introducerea unor prevederi verzi în Constituție, (inclusiv la art 1 – Statul garantează prezervarea biodiversității naturale și este promotorul luptei împotriva schimbărilor climatice); introducerea obligativității impactului pentru tineri la adoptarea fiecărei legi în parte; cote de paritate crescute pentru toate tipurile de alegeri; desființarea funcției prefectului; eliminarea oricărei forme de imunitate parlamentară, cu excepţia votului sau  opiniilor  politice exprimate în exercitarea mandatului (art.72, alin. 1); separarea atribuțiilor celor două camere ale parlamentului sau trecerea la un parlament unicameral; eliminarea pensiilor speciale; Depolitizarea şi profesionalizarea Curţii Constituţionale (CCR); Depolitizarea funcţiei de Avocat al Poporului; Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat să fie maxim 0,01% din veniturile prevăzute în bugetul de stat; Transparenţa totală a utilizării fondurilor publice acordate partidelor; Alocarea unei cote proporţionale  (din aceeaşi sumă) şi pentru partidele care obţin un procent de peste 2 sau 3% (atât cât va fi noul prag la alegerile parlamentare, pentru a ajuta partidele noi); Totalitatea indemnizațiilor și a cheltuielilor lunare, efectuate în exercitarea mandatului să fie publicate pentru fiecare parlamentar pe pagina de internet a Camerei Deputaților sau a Senatului; Reducerea vacanței parlamentare de la 3 luni la 2 luni; nu există nici o justificare privind condițiile de muncă, pentru necesitatea a 3 luni de vacanță pe an; s-ar evita astfel întârzieri în adoptarea Legii Bugetului; s-ar putea aloca timp dezbaterii publice a unor documente internaționale  importante așa cum este Raportul ONU pentru Climă 2022.

 STATUL RESPONSABIL PENTRU JUSTITIA ÎNTRE GENERAȚII

Readucerea statului sub controlul democratic al cetățenilor din toate generațiile. Justiția între generații presupune grija statului în primul rând pentru moștenirea pe care  generația adultă o lasă generațiilor care vin. Datoriile financiare sunt fără precedent, datoria ecologică crește an de an, datoriile de ordin etic sunt departe de a fi achitate. Nicio discuție aplicată despre justiția intergenerațională în spații de decizie publică.

Capitalul natural este puternic afectat: defrișări ilegale masive, poluare urbană, exploatare abuzivă de resurse, multe dintre ele scoase de sub controlul democratic!

Capitalul uman este puternic deteriorat. Aproape 40% dintre români își propun sau își doresc să plece din țară. Aproape 50% dintre români se împrumută ca să-și plătească facturile. Accesul la servicii medicale de calitate este tot mai condiționat financiar, iar mulți români își pierd calitatea de asigurat. Munca indecentă, traiul indecent, egalitatea de șanse precarizată de închiderea spațiului public, îngustarea accesului la educație superioară pentru cei din mediul rural, accesul conjunctural la formare permanentă pentru cei mai mulți angajați, toate acestea sunt culori sumbre  ce definesc capitalul uman.

Capitalul social este grav afectat. Polarizare socială, tot mai accentuată, izolare a bogaților de societate, cei mai mulți salariați săraci din Europa, cei mai săraci săraci din Europa, rupturi în societate create de conflicte politice interne nesfârșite, ostilizarea legăturilor între oameni. Cei mai mulți dintre români (63%) au frică unul de celălalt, suspicionând că ar vrea să-i facă rău. Depopularea și decetățenizarea României sunt procese înscrise cert pe un trend ascendent. O parte a populației active plecată din țară, o parte a  populației retrasă din societate.

Capitalul instituțional este grav afectat: justiție partizană, stat slab -controlat de câteva grupuri la vedere și de câteva grupuri oculte, invazia incompetențelor în posturile administrației centrale și locale, creșterea economică neconvertită în dezvoltare sustenabilă și prea puțin convertită în  creșterea nivelului de trai, subvenționarea excesivă a capitalului străin și slaba încurajare a afacerilor locale, tratament inegal între companiile românești și multinaționale, producție cu valoare adăugată mică, eforturi minime de a juca cu adevărat un rol în plan regional și internațional, capacitate redusă de negociere în interiorul UE, conectarea timidă la marile transformări tehnologice și societale mondiale.

România a devenit un stat captiv al celor care au privatizat bunurile publice, al marelui capital transnațional și al clientelei politice umile și servile de la București.

România a devenit  o comunitate istorică a unor locuitori nedeveniți întru totul cetățeni, tocmai pentru că organizarea socială nu  a reușit decât într-o mică măsură să  asigure reglementări menite să rezolve interesele  tuturor generațiilor  în  succesiunea lor.

Suntem în deceniul decisiv în care putem reașeza lucrurile astfel încât  generațiile care vin să poată utiliza productiv, întru creșterea calității vieții lor, moștenirea pe care o primesc de la noi.

Aceasta reașezare înseamnă inclusiv Bugete participative la toate nivelurile. Decizia și controlul cetățenesc asupra traseului banilor publici sunt decisive pentru un viitor sustenabil.

Totodată reconstrucția spiritului comunitar, eliminarea rupturilor din societate, comunități locale și profesionale vii, un nou dialog social între cei cu resurse și cei fără în spiritul acordării reciproce a prețuirii din perspectiva demnității umane, recuperarea demnității umane în centrul politicilor economice și sociale, reconstrucția cetățeniei în cel mai profund și progresist spirit european sunt obiective verzi și le asumăm ca atare; o națiune nu se poate dezvolta doar cu partea sa norocoasă, a celor puțini (cca 20%) care au câștigat bătălia cu tranziția postcomunistă și care stau ascunși, izolați în spatele acestei victorii.

Alegerile greșite din trecut – de la lipsa de transparență a utilizării banilor publici la divizarea socială până la desecări, defrișări, poluarea cu plastic, arderile ilegale, ritmul lent al colectării selective și al decarbonării economiei – nu trebuie să ne dicteze acțiunile din prezent și, în niciun caz,  nu trebuie să ne decidă viitorul. Resursele naturale sunt finite și în țara noastră, dar posibilitățile noastre umane nu sunt, iar deciziile politice pot afirma în practică acest lucru.

Statul responsabil ecologic și social trebuie să iasă din captivitatea lobbyului profitului cu orice preț și  să-și asume rolul de promotor al justiției intergeneraționale. Decarbonizarea este un proces vital pentru omenire, nu o simplă, dar uriașă oportunitate de afaceri. Privatizarea profiturilor și socializarea pierderilor trebuie să fie inamicul numărul 1 al statului român.

O ECONOMIE ÎN SERVICIUL TRANZIȚIEI VERZI ȘI AL JUSTIȚIEI SOCIALE.

Fluxurile financiare bugetare și private purtătoare de emisii ridicate de dioxid de carbon sunt astăzi duble față de fluxurile financiare bugetare și private destinate adaptării la schimbările climatice și reușitei tranziției verzi.

Succesul tranziției verzi înseamnă inversarea acestui trend!

Astăzi, după 33 de ani de economie de piață, impozităm în România mai mult munca decât capitalul, ceea ce inhibă performanța, efortul, creează inechități sociale majore, afectează echilibrul social. Nu putem așeza deficitul și toate găurile negre doar pe umerii celor care muncesc din greu. Statul nu mai poate  subvenționa la nesfârșit eșecurile marelui capital, în timp ce menține cheltuielile sociale ori cheltuielile pentru tranziția verde mult sub media europeană. Logica în care atunci când profiturile  marelui capital cresc, Piața e Dumnezeu, iar când ele lipsesc, Statul e Dumnezeu trebuie eliminată cu desăvârșire.

Succesul tranziției verzi înseamnă ca banii să slujească viața, nu viața să slujească banii!

În România astăzi consumăm resursele naturale în 8 luni pentru un an întreg (cu o lună mai repede decât media globală), ceea ce escaladează bucla datoriilor lăsate generațiilor următoare și încetinește tranziția verde.

Noua economie trebuie să devină una circulară, a bunurilor care pot fi  reutilizate, reparate și reciclate mai degrabă decât să fie aruncate la gunoi, în care deșeuri generate de un anumit sector economic devin o resursă utilă pentru valorificare într-un alt sector economic.

Noua economie înseamnă utilizarea resurselor naționale pentru creșterea calității vieții cetățenilor români, nu doar a profitului partenerilor economici ai statului ori a veniturilor la buget.

Noua economie înseamnă așezarea sistemului bancar pe baze sănătoase. Un sistem care să susțină statul responsabil social și ecologic. Un sistem mai puțin supus unor riscuri de pierderi economice majore care apoi să fie decontate de contribuabilii români într-o formă sau alta. Un sistem care ajută la mobilizarea investițiilor durabile, verzi în economia reală.

BNR trebuie să fie în acest sens un factor determinant pentru creșterea accelerată a portofoliilor de  credite verzi a operatorilor bancari din țara noastră. Să stimuleze băncile să facă creditare verde în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon și să lanseze obligațiuni verzi; Dublarea  expunerii verzi a băncilor în următorii 4 ani ar fi de un real folos.

România nu trebuie să ajungă la periferia dezvoltării în UE. Avem încă potențial să fim a 6-a putere a Uniunii. De aceea, banii alocați României pentru tranziția climatică sunt decisivi pentru reforma structurală a economiei românești și pentru obținerea unei creșteri economice sustenabile care să ne confere acest statut.

Atragerea fondurilor din Next Gen, din PNRR, din Fondul Tranziția Justă și din programele operaționale aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 poate duce la un efect cumulat de cca +7% în economia românească în următorii cinci ani.

Pentru ca acest lucru să se întâmple și alocările bugetare naționale trebuie să exprime în cifre voința politică pentru reușita tranziției verzi. Este total inacceptabil ca guvernanții actuali să aloce pentru mediu, climă și alte angajamente în materie de gestionare doar 0,3 % din bugetul total. Doar 45 de milioane de euro au fost cuprinse pentru păduri și mediu de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, deși începând cu 2023 România are de cheltuit din PNRR un total de 15,9 miliarde de euro!

Principalele linii de acțiune economică pe care Verzii vor miza în noua economie sunt: Producerea energiei curate, Digitalizarea, Modernizarea căilor ferate, Mobilitatea Urbană, Reabilitarea Energetică a clădirilor, Agricultura sustenabilă ecologic, Economia circulară ca suport pentru biodiversitate și protecția mediului.

CALITATE CURATĂ A VIEȚII: ALIMENTE, TRANSPORT, AER, APĂ, SOLURI  SUSTENABILE

Creşterea calităţii vieţii noastre va trebui delimitată de creşterea continuă a consumului şi risipei resurselor naturale. Sănătatea, siguranța, inclusiv siguranța alimentară, bunăstarea noastră, precum și succesul economic sustenabil depind de natură. De aceea, e important să protejăm toate resursele  de care depinde viața noastră, agricultura în primul rând.

Problema exploatării raționale a pădurilor nu a fost pe deplin rezolvată. Avem încă enorm de multe cazuri de tăieri ilegale, multe nepedepsite, aflate sub protecție politică. Depolitizarea ROMSILVA alături de perfecționarea sistemului de monitorizare a tăierilor și comercializării lemnului sunt priorități pentru noi. Reîmpădurirea nu trebuie să fie o operațiune politică de imagine, ci o campanie permanentă vitală pentru păstrarea biodiversității.

Se impune reconfigurarea întregului sistem de control al activităților ilegale din păduri, pornind de la modificarea legislației aferente, îmbunătățirea performanței Gărzilor forestiere,  modernizarea sistemului de valorificare a masei lemnoase, transparentizarea activității de control, asigurarea necesarului  de lemn de foc pentru comunitățile dependente de această sursă de energie doar pe căi legale.

Deșertificarea sudului și sud-estului României, pierderea conținutului organic al solurilor românești sunt avertismente dure din perspectiva efectelor schimbărilor climatice în România. Stoparea acestor procese și revalorificarea terenurilor aride sunt priorități pentru noul Partid Verde.

Susținem producția de alimente sigură, sustenabilă, corectă, responsabilă din punct de vedere climatic și la prețuri accesibile, protejând biodiversitatea și ecosistemele, dar asigurând în același timp securitatea alimentară.

Dorim să promovăm alimente durabile, sănătoase, gustoase, diverse și etice. Acest lucru înseamnă încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare de producție locale, agricultura ecologică  și produse de comerț echitabil din țările în curs de dezvoltare.

Vom lupta cu practicile înșelătoare, vom cere durabilitate pentru produsele nealimentare. Susținem ferm introducerea unor măsuri de combatere a obsolescenței premature (inclusiv programate), asigurarea unor perioade de garanție mai lungi, promovarea dreptului la reparare și asigurarea disponibilității și accesibilității pieselor de schimb compatibile. Vom continua să cerem îmbunătățirea transparenței în etichetarea produselor alimentare și non alimentare.

Având în vedere faptul că  în România se aruncă  zilnic peste 6.000 de tone, respectiv 2,2 milioane de tone de produse alimentare anual, dorim, de asemenea, măsuri pentru a reduce deșeurile alimentare. Vrem modificarea legii privind diminuarea risipei alimentare (Legea nr. 217/2016) în sensul că mecanismele de prevenire a risipei să fie obligatorii pentru operatorii economici, şi nu facultative.

Sprijim introducerea conceptului de agricultură verticală, care  permite producerea mai multor alimente cu mai puține resurse.

Milităm pentru redirecționarea subvențiilor și consolidarea stimulentelor pentru agricultura ecologică care respectă standarde de mediu clare și contribuie la atingerea obiectivelor climatice.

Susținem aplicarea principiilor economiei circulare în agricultură și promovarea măsurilor de combatere a risipei de alimente, reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor chimice în conformitate cu obiectivele existente.

Pledăm pentru instituirea unui sistem de constrângeri și recompense pentru combaterea poluării aerului, apei și solurilor prin aplicarea principiului „poluatorul plătește” care ar trebui să fie integrat și în măsurile fiscale.

În România, durata medie de viață ar crește cu patru luni (șapte luni în București) dacă s-ar respecta standardele propuse de Organizația Mondială a Sănătății privind calitatea aerului.

O miză esențială pentru Partidul Verde este generalizarea colectării selective, importantă pentru sănătatea publică, pentru dezvoltarea industriei de reciclare nevoită azi să importe deșeuri pentru a funcționa la capacități eficiente economic.

Pledăm pentru accizarea deșeurilor pentru fabricile de ciment ce le folosesc pe post de combustibili; cerem investiții în tehnologii de scanare a deșeurilor pentru o trasabilitate competitivă a acestora; susținem responsabilitatea extinsă prin lege a producătorilor pentru toate ambalajele.

Susținem creșterea rolului autorităților locale în ceea ce privește urbanismul și construcția de clădiri noi eficiente energetic, transportul curat care sprijină infrastructura verde-albastră, protejarea și dezvoltarea ariilor naturale urbane, combaterea astfel a insulelor de căldură.

Închiderea tuturor procedurilor de infringement  prin conformare este un pas strategic pe drumul reușitei tranziției verzi.

Locuirea si urbanismul sustenabil au un rol central in proiectul verde.Milităm pentru comunități sustenabile, care facilitează comunicarea și socializarea, dorim revizuirea normelor de urbanism și construire, remodelarea orașelor și localităților rurale astfel încât Acasă sa capete un sens comunitar.

Vom impune prin lege respectarea normelor de înălțime și distanță față de alte imobile; obligativitatea ca fiecare localitate sau ansamblu de locuințe să fie dotat   cu toate serviciile necesare – grădiniță, școală, magazine, piețe, terenuri de sport, centre culturale și comunitare, biblioteci, spații de agrement (acolo unde terenul disponibil nu permite, o parte din aceste facilități să fie prevăzute la parterul locuintelor).

Încurajăm comunitățile urbane  să planteze grădini urbane, mărirea spațiilor verzi în ansamblurile noi de locuințe ( peluze cu flori melifere, arbuști, pomi fructiferi și arbori), transformarea blocurilor și clădirilor (de supermarket, altele cu acoperiș plat) în clădiri verzi.

Sustinem piste separate pentru transportul în comun, mai multe piste pentru biciclete, trotuare libere pentru pietoni, accesibilizarea transportului și tuturor clădirilor pentru persoanele cu dizabilități.

In viziunea noastra nu exista comunitate sustenabila umană in absenta grijii fata de animale.Vom fi si în Romania liderul acțiunilor legale și politice pentru a spori constant bunăstarea tuturor ființelor, deci si a animalelor. Suntem împotriva testelor excesive pe animale. Vrem să reducem semnificativ timpul de transport al animalelor. Vom combate ferm traficul cu animale sălbatice

ENERGIE VERDE, SUPORT PENTRU  BIODIVERSITATE

Abuzul de energie bazată pe combustibili fosili a generat și generează pierderi masive de biodiversitate pe tot globul. În România, biodiversitatea este cel mai important capital pe care îl avem. Obligația de a-l regenera și conserva este, deopotrivă, una politică, economică și civică.

Suntem de câțiva ani debitori ecologici și trebuie să înțelegem acest lucru!

Tot mai mulți români devin conștienți că trebuie acționat, în pofida unei agende încă timide a politicienilor în materia deciziilor radicale privind trecerea la energia sustenabilă.

Ce propunem noi, Verzii?

Investiții masive în energia regenerabilă; deblocarea și accelerarea programelor guvernamentale de subvenționare în masă a instalațiilor fotovoltaice; sprijinirea tuturor cetățenilor români care își doresc să facă tranziția către energia regenerabilă și motivarea cât mai multor cetățeni să facă această tranziție în gospodăriile lor; reglementarea durabilă a utilizării instalațiilor de stocare, creșterea investițiilor în rețelele de transport și distribuție; dezvoltarea cooperativelor de energie (cât mai  mulți români să devină producători de energie verde; capacități instalate mari de investitori mici).

Incurajarea prin stimulente și deductibilități verzi a unui comportament energetic rațional al oamenilor, familiilor și comunităților.

Creșterea de minim 5 ori a bugetului pe următorii 10 ani pentru cercetarea climei  și dezvoltarea energiei curate (Românii cheltuie pe benzină într-un an de 10 ori mai mult decât alocăm ca stat pentru cercetare-dezvoltare!).

Guvernul și industriile din domeniu să stabilească un nou parteneriat pentru inovare energetică și introducerea tehnologiilor noi pe scară largă cu consultarea permanentă a ONG-urilor de mediu.

Așezarea mizei pe: Stocare de energie (electrică și termică) la nivel de rețea ce poate susține un întreg anotimp; Hidrogen curat; Energie geotermală, Electrocombustibili, Stații de pompare; Captare de carbon (mai ales la sursă); Ciment, oțel, material plastic, îngrășământ zero carbon; Biocarburanți, Transmisie subterană a electricității, tehnologii pentru recolte rezistente la inundații și secete etc.

Construcția din timp a infrastructurii care să transporte noile tehnologii pe piață: liniile de transmisie pentru energia solară și eoliană (cerem deblocarea investițiilor în parcurile eoliene din Marea Neagră), stații de încărcare pentru mașinile electrice, conductele pentru captarea dioxidului de carbon și a hidrogenului, etc.

”Reciclarea” unei părți a banilor din certificatele de carbon în proiecte mari de regenerare a mediului.

România are toate premisele pentru respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Dispunem de resurse energetice nefolosite la potențialul maxim. Valorificarea acestora ne va duce în zona de neutralitate a emisiilor de carbon. Avem nevoie de o Strategie clară a reducerii emisiilor cu efect de seră și un plan riguros de monitorizare și evaluare.

Consolidarea securității energetice naționale înseamnă consolidarea securității energetice europene și asigurarea independenței energetice a UE. Vrem ca acest lucru să fie realizat, garantându-se o tranziție justă și furnizând românilor, tuturor europenilor, energie suficientă la prețuri accesibile.

 EDUCAȚIA, SĂNĂTATEA, DIGITALIZAREA: INVESTIȚII INTELIGENTE ÎN PREZENTUL ORIENTAT CĂTRE VIITOR

Educatia în România trebuie sa faca repede tranzitia de la acumularea de cunostinte la acumularea de abilitati, de la cultivarea spiritului formal la cultivarea spiritului critic.

Nu mai putem amana cu justificari politicianiste decizia de a acorda 7% pentru educatie in Romania. Vom propune un Pact pentru 7% in educatie pentru urmatorii 10 ani.

Sustinem corelarea tuturor programelor educaționale diferite din UE cu acceptarea si respectul pentru conținuturile naționale, regionale și locale; crearea unor legături mai strânse între sistemele de învățământ, inclusiv prin organizarea echivalenței diplomelor. Considerăm necesară adoptarea unui  standard minim european certificat de educație în ceea ce privește materiile de bază începând din școala primară.

Pledăm pentru Integrarea competențelor non-tehnice în toate cursurile din programa școlară: ascultarea reciprocă, încurajarea dialogului, a rezilienței, a înțelegerii, a respectului și a aprecierii celorlalți, gândirea critică, auto-studiul, capacitatea de a rămâne curios/curioasă, orientat(ă) spre rezultate.

Credem cu tărie că  biodiversitatea ar trebui să devină materie obligatorie în școli. Această educație ar trebui să înceapă la școală cu materii specifice care să abordeze toate aspectele ecologice și să includă excursii pe teren pentru a prezenta exemple relevante din viața reală .

Susținem instituirea, până în 2025, a unui  Spațiu educațional incluziv în UE, în care toți cetățenii să aibă acces egal la educație de calitate și la învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv cei din zonele rurale și îndepărtate. Aceasta presupune inclusiv programe de formare in competențe verzi, rețele de învățare a practicilor bune în păstrarea biodiversității.

Credem ca mediul academic are obligatia sa devina promotor de dezvoltare durabila in Romania (avertizor de oportunitati de finantare, avertizor de deficit de politici publice sustenabile, centre de bune practici in  domeniul gestiunii deseurilor, unități de data steward pe chestiuni legate de mediu etc)

Parteneriatele intre universitati, autoritati si actori privati pot furniza educatie competitiva de mediu si un angajament solid în combaterea efectelor schimbarilor climatice.

 Sănătatea în România nu trebuie sa fie o industrie a profiturilor cu orice pret. Din păcate, accesul la servicii medicale de calitate este tot mai condiționat financiar, iar pe de altă parte tot mai mulți români își pierd calitatea de asigurat.

O sounem cu voce tare: Pacientul nu este client! Sanatatea nu este o marfă!

Pledăm ca sanatatea sa redevina o investitie strategica publica in siguranta nationala, in cresterea calitatii vietii fiecarui cetatean. In deplina corelare cu prezervarea unui mediu natural sanatos. Sănătatea umană și calitatea mediului înconjurator sunt interconectate. Un mediu natural sănătos este conditie pentru o societate sănătoasă.

O prioritate a noului Partid Verde o reprezintă învestițiile în sistemele de sănătate publice și non-profit, în infrastructura publică, in digitalizarea serviciilor publice de sanatate.

Vom fi atenti ca furnizorii de servicii  medicale sa respecte principiile accesibilității depline, prețurilor abordabile și calității serviciilor medicale.

Vom fi foarte atenti  ca resursele medicale  să nu fie epuizate de operatorii din domeniul sănătății orientați spre profit.

Vrem o finantare echitabilă  a sistemului public de sanatate.

Sustinem, deasemenea, ca un procent minim de 20% din banii obtinuti din vânzarea certificatelor de carbon sa se intoarca in investiile medicale publice (spitale noi, tehnologii competitive, modernizare infrastructurala medicala existentă)

Alături de Verzii din UE vom sustine aplicarea principiului O singură Sănătate care vizează dezvoltarea unor mecanisme unitare la nivel european privind prevenția în domeniu, bunele practici privind tratamentele inovative, accesibilitatea cetatenilor la serviciile medicale

Este nevoie ca si in România sa  manifestăm o mai bună înțelegere a problemelor de sănătate mintală și modalități eficiente de abordare a acestora,  începând din copilărie, prin diagnosticare timpurie.

Pledăm pentru includerea asistenței stomatologice si a asistentei de specialitate privind bolile mentale în pachetul de bază al asigurărilor de sănătate.

Asistenta medicala pentru pacientii din zonele defavorizate, rurale nu mai poate fi intarziata. Vom dezvolta un Program national Sanatate la sate. Dezvoltarea de ambulatorii mobile prin care sistemul medical sa vina la pacienti, in intampinarea nevoilor lor de îngrijire utilizand tehnologii si proceduri moderne pentru un act de calitate.

Vrem aplicarea principiul european “Health in all policies” prin examinarea impactului asupra sănătății in toate politicile guvernamentale. Propunem planificarea sistematică a obiectivelor de sănătate la toate nivelele de guvernare.

Considerăm vitală restructurarea drastică a sistemului de asigurări de sănătate finanțat public, CNAS, astfel încât acest sistem să poată fi utilizat într-un mod echitabil și eficient, atât în spitalele publice, cât și în cele private de toti cetățenii.

Cerem interzicerea publicității de orice natură a produselor farmaceutice care se eliberează cu prescripție medicală.  Interzicerea promovării de orice natură a serviciilor medicale oferite de anumite farmacii și clinici private deoarece aceste practici desconsideră dreptul fundamental al fiecărui pacient de a alege atât instituția medicală, cât și cadrul medical care să îi furnizeze serviciile medicale de care are nevoie.

Milităm pentru restricționarea promovării produselor farmaceutice profesionistilor în domeniul medical de către industria farmaceutică pentru a păstra intactă decizia medicală; Obligativitatea  transparentei prin lege a  actionariatelor serviciilor medicale a caror  publicitate de sute de mii de euro o înghitim zilnic  la televiziuni și radio. Dezavuăm toate operațiunile publicitare care creează nevoi artificiale, care induc oamenilor sentimentul de fragilitate fizică și psihică, de boală și insecuritate  

 Digitalizarea în Romania este un proces intârziat. Derularea lui  intr-un ritm care sa interconecteze cu adevarat oameni, servicii si comunitati este un obiectiv de grad zero.

Aducerea noilor tehnologii in viata fiecarei comunitati este un indicator al gradului de dezvoltare locală.

Dreptul de interconectare de acces egal la internet este un drept fundamental  al omului si trebuie respectat ca atare si in Romania.

Militam pentru o digitalizare echitabilă, inclusiv una care sa reduca decalajele digitale la locul de munca si sa faciliteze competitiv economic si social munca de la distanta.

Modernizarea statului,  a administratiei nu va fi posibila cu adevarat in absenta Digitalizarii. Transparenta cheltuirii banului public, facilitarea unei interfete prietenoase si utile stat-cetatean sunt decisive pentru dezvoltare iar digitalizarea este instrumentul realizării acestor obiective.

Vom propune politici pentru combaterea sărăciei digitale. Educatia digitala in masa, inclusiv a adultilor este o prioritate pentru Verzi.Pâna in anul 2030 minim 80% din populatia activa a Romaniei trebuie sa aiba competente digitale de baza.

Copiii, familiile, persoanele în vârstă, precum și grupurile vulnerabile trebuie să devină o prioritate în ceea ce privește accesul la internet și la echipamente digitale, în special în privința  accesului la educație, serviciile publice și de sănătate;

Investitiile in infrastructura digitala trebuie accelerate pentru ca beneficiile digitalizarii sa fie distribuite echitabil. Sustinem ideea de suveranitate a infrastructurii digitale a UE prin luarea de măsuri care sa asigure o concurență loială și deschisă,  pentru a preveni monopolurile, situația de client captiv, concentrarea datelor și dependența de țări terțe în ceea ce privește infrastructura și serviciile, îmbunătățind piata interna a UE din perspectiva consumatorilor.

Pledăm pentru monitorizarea si analiza impactului asupra mediului al infrastructurii digitale și al digitalizării, din perspectiva obiectivului nostru strategic in domeniu, acela de  a crea o societate digitala   etică,  transparentă sigură si, in primul rand, ecologică.

MUNCA DECENTĂ: MUNCIM PENTRU A TRĂI, NU TRĂIM PENTRU A MUNCI!

În România și nu numai, ”prețul muncii” a devenit astăzi, din păcate, ”costul muncii”. Munca prestată nu este recompensată la adevărata ei valoare în România. Suntem în continuare o țară a muncii ieftine, un potențial exploziv care riscă să arunce în aer toate echilibrele sociale.

Susținem creșterea salariului minim și legarea lui de coșul minim de consum pentru un trai decent. Doar așa traiul decent nu va mai fi o literă moartă în Constituție iar puterea de cumparare nu se va prabusi sub crizele inflationiste.

Suntem pentru acordarea cresterii deductibile de 200 de lei pentru toti salariatii pina la limita salariului mediu net pe economie.

Susținem introducerea salariului minim în Uniunea Europeană ca mecanism de justiție socială la nivel național și european.

Sustinem consolidarea dialogului social in Romania, reforma Codului Muncii din perspectiva dreptului la negocieri colective si respectarii sanatatii si securitatii in munca.

Pledam pentru o noua lege a dialogului social care sa confirme si sa garanteze negocierile la nivel national, sa faciliteze constituirea sindicatelor, declanșarea grevelor, negocierea contractelor colective la nivel de sector.

Cerem reducerea pragului de reprezentativitate sindicala de la 50%+1 la 30 %.

Cerem Rapoarte transparente privind sanatatea si securitatea in munca in toate companiile publice si private.

Succesul tranzitiei verzi inseamna locuri de munca decente, sigure, durabile, un nou echilibru sanatos intre viata profesionala si cea privată.

Cerem Guvernului și Parlamentului să  ratifice de urgență Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii (OIM nr. 190).

Milităm pentru aplicarea integrala a legii 197/ 2021 prin care sa se asigure pensionarea decenta a minerilor si energeticienilor.

Dreptul la formare profesionala permanenta este incalcat frecvent inclusiv pentru lucratorii din institutiile cu rol de inspectie si control in domeniul protectiei mediului. Cerem restabilirea acestui drept.

Sustinem ca ajutoarele sociale sau venitul minim garantat să fie transformat în contracte de muncă sociale, care garantează accesul la servicii medicale și vechime în muncă. Acest model este implementat cu succes în tari din UE.  Serviciile sociale ale primăriilor  pot semna parteneriate cu camerele de muncă, identificand locuri de muncă la nivelul comunității. Șomerii și beneficiarii pentru venitul minim garantat nu vor primi subvențiile direct, ei  vor semna cu primăriile un contract de muncă pentru a efectua muncă in conformitate cu nivelul lor de calificare și în funcție de venit, având și posibilitatea de a face cursuri de calificare/ recalificare prin intermediul camerelor de muncă.

Verzii sustin saptamana de lucru de 4 zile si adoptarea cat mai rapida a legii care sa permita acest lucru.

COMBATEREA SĂRĂCIEI, MIZĂ STRATEGICĂ

Nu putem emite pretenții cu atâția copii și adulți săraci să devenim o comunitate dezvoltată în stare să răspundă noilor provocări economice, educaționale, sociale, generate de schimbările climatice, mai cu seamă că efectele acestor schimbări vor accentua sărăcia dacă nu luăm măsurile potrivite din timp.

România are strategii de combatere a sărăciei, dar nu are planuri de evaluare și monitorizare riguroase, ținte precise.

De aceea propunem ca încadrarea  într-o Țintă de Reducere  Anuală a Sărăciei (TRAS) să fie la fel de importantă/obligatorie precum  încadrarea în Ținta Deficitului Bugetar. O societate săracă și polarizată nu este un mediu favorabil nici pentru democrație, nici pentru dezvoltarea economică; înființarea DNAS (Direcția Națională ANTISĂRĂCIE).

De asemenea propunem, tot ca element de combatere a sărăciei,  un indicator al Progresului Social Măsurabil (PSM), astfel încât în mod permanent,  creșterea economică să se regăsească în mod corect în calitatea vieții tuturor oamenilor în veniturile și pensiile lor. Redistribuirea resurselor în noul mod de a decide, produce și consuma va garanta circulația beneficiilor în interiorul unei noi solidarități. Dezvoltare sănătoasă, nu prin indicatorul PIB, ci prin indicatori clari privind acces, deopotrivă în mediul urban și rural, la: infrastructură de igienă, de sănătate, de educație, consum alimentar sănătos, sport, calitatea aerului și a apei. PSM trebuie cuantificat prin acest grad de acces pe care un om îl are la un loc de muncă decent, plătit corect, justiție egală, sănătate și educație de calitate, mediu curat, un raport corect între activitatea personală și profesională.

Combaterea sărăciei presupune o acțiune decisă și pe linia combaterii sărăciei energetice.

Redefinirea noțiunii de „client vulnerabil” și introducerea celei de „sărăcie energetică” în așa fel încât acestea să reflecte complexitatea reală a fenomenelor cu care se confruntă peste 20% din populație;

Alcătuirea unui plan de acțiuni pentru acces universal la energie, prin colaborare cu autoritățile locale, cu remedii financiare (directe sau prin sistemul de asistență socială), non-financiare (de ex: nedeconectarea, în special în sezonul rece) și structurale (eficiență energetică);

 Avem nevoie de  programe prin care, de ex.oamenii fără posibilități să poată să își achiziționeze becuri economice, care ar duce la scăderea consumului. Problema scăderii consumului trebuie abordată frontal dincolo de orice calcule electorale. Sa ne uitam cu atentie la ce fac altii:

In Olanda guvernul lui Mark Rutte a ridicat ștacheta planului său de independență față de combustibilii fosili: din 2026 este obligatorie instalarea de pompe de căldură în locul centralelor cu gaz program sustinut cu subvenții pentru reducerea costurilor pentru persoane fizice

Combaterea sărăciei presupune combaterea tuturor cauzelor sale reale: taxarea mare a muncii în România; accentuarea declinului demografic; nivel scăzut de instruire/puține competențe digitale, transfer de sărăcie de la o generație la alta; neasimilarea tehnologiei verzi; nivel scăzut de productivitate; deficit în procesul de digitalizare; ecosistem antreprenorial slab dezvoltat.

Primul pas spre combaterea sărăciei este, în viziunea noastră, legarea salariului minim net de costul minim de consum pentru un trai decent.

COPIII ȘI TINERII ÎN CENTRUL ACȚIUNII NOASTRE POLITICE. DREPTURI EGALE. RESPECT PENTRU DIVERSITATE.

Viitorul în România se construiește azi fără tineri. Tocmai copiii și tinerii, generațiile cele mai afectate de schimbările climatice sunt ignorați, blocați în accesul la decizia politică, la deciziile privind politicile publice. Problemele tinerilor sunt subreprezentate pe agenda publică. Preocuparea lor pentru respectul drepturilor și libertăților, inclusiv al respectului pentru diversitate este adesea marginalizată.

Susținem participarea și reprezentarea în procesele democratice și decizionale la toate nivelurile, inclusiv prin organizarea în școli a unor grupuri de dezbatere și pentru copii cu vârste între 10 și 15 ani in dialog cu  persoane cu experiență.

Susținem dreptul de vot de la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri; scăderea vârstei pentru candidaturi la toate tipurile de alegeri la 18 ani.

Pledăm  pentru ca toate noile acte legislative și proiecte de politici publice să fie avizate abia  după evaluarea impactului față de tinerii până în 30 de ani. Susținem introducerea unui mecanism de control al legislației din perspectiva tinerilor, care să includă atât o evaluare a impactului, cât și un mecanism de consultare cu reprezentanți ai tinerilor, atunci când  legislația are un impact asupra tinerilor.

Scăderea numărului de NETS în România (tineri care nici nu muncesc, nici nu studiază, nici nu participă la un program de formare profesională) se poate face inclusiv prin dezvoltarea unui proces mai amplu de orientare profesională începând chiar de la 12 ani. Vrem să dăm posibilitatea tinerilor să  beneficieze de vizite/ scurte stagii experimentale la organizații cu scop lucrativ și fără scop lucrativ, în strânsă cooperare între școli, administrațiile locale și organizațiile/ întreprinderile respective pentru a le permite tinerilor să aibă un prim contact cu mediul profesional.

Susținem Universal Basic Income pentru studenți pe o perioadă de 3 ani.

Vrem să ne asigurăm că stagiile și locurile de muncă ale tinerilor respectă standardele de calitate, inclusiv în ceea ce privește remunerarea, punând capăt salariilor minime ale tinerilor ori neplata acestor  stagii. Vrem măsuri din timp pentru că indiferent de crize, impactul acestora asupra tinerilor să fie redus la minimum în privința studiilor, ori privind formarea profesională, tranziția către piața muncii și bunăstarea psihică.

Fiecare comunitate trebuie să aibă controlul și responsabilitatea de a crea un mediu sănătos pentru toți copiii, inclusiv pentru cei vulnerabili care să le susțină acestora dezvoltarea deplină; Copiii ar trebui implicați în evaluarea și formularea politicilor prin dialog cu persoanele cu experiență;

Punerea în centrul acțiunii politice, în mod real, a drepturilor și intereselor copiilor și tinerilor este singura cale pentru a stopa exodul tinerilor în vest și pentru a valorifica inteligența și creativitatea lor în favoarea României.

CULTURA, SPORTUL ȘI TURISMUL,  MOTOARE PENTRU SUSTENABILITATE

 Cultura,  sportul și turismul au devenit  marginale pe agenda publică și acest lucru se repercutează negativ asupra identității noastre, brandului de țară și chiar asupra economiei noastre.

Investițiile în cultură, turism și sport sunt doar bifate, nu susținute strategic.

Noi credem că ele pot și trebuie să devină motoare pentru sustenabilitate, pentru reușita tranziției verzi în România.

Dezvoltarea ecoturismului (turism rural, turism în arii naturale protejate, în arii sălbatice, turism cultural etc) poate și trebuie să fie o sursă importantă de creștere economică.

Investițiile în sportul de performanță ar aduce prestigiu și bani, iar investițiile în sportul de masă – sănătate publică și generații noi cu minte sănătoasă în corp sănătos.

Creșterea bugetelor pentru sport și cultură sunt absolut necesare ca și utilizarea tuturor liniilor de finanțare europene sau alte granturi internaționale.

Susținem formarea permanentă și accesul la învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv pentru cei din mediul rural.

Cerem o legislație mai clară privind protejarea patrimoniului cultural. Vrem alocarea  unor spații publice nefolosite către actul cultural. Se impune Promovarea unui COD AL CULTURII prin care să fie reglementate durabil și unitar toate aspectele legislative ale activității culturale, inclusiv protecția adecvată a profesioniștilor din domeniul cultural în special în orice situație de criză; Susținem  adoptarea unui statut juridic al profesionistului din cultură la nivel european.

COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE – OBIECTIV DE SECURITATE PUBLICĂ

Asumăm cu mult curaj și argumente raționale punerea schimbărilor climatice pe agenda publică principală a României. Suntem deja în deceniul în care putem opri drumul comun către viitorul scurt. Trebuie și putem să facem asta. Așa cum în fiecare familie ne ocupăm în primul rând de copiii noștri, la fel și în casa noastra comună, România, trebuie să facem o viață bună de trăit pentru generațiile care vin.

Am pierdut în 33 de ani cca 50 de miliarde de euro din cauza schimbărilor climatice, la care se adaugă alte cca 100 de miliarde cauzate de evaziunea poluatorilor. Vulnerabilitatea la riscul climatic crește de la an la an.

Nu mai trebuie să repetăm în cazul schimbărilor climatice, nici aici în România, greșelile făcute, neluând în considerare la timp avertismentul oamenilor de știința în privința unei iminente pandemii.

Combaterea schimbărilor climatice trebuie să fie pe ordinea de zi a CSAT. Toate instituțiile cu rol de control și inspecție pe probleme de mediu trebuie să primească bugete duble și să facă parte din CSAT.

Propunem semnarea unui Angajament pentru Climă, un veritabil Acord Verde între forțele politice din România care să genereze un Pact Integrat privind Acțiunea pentru Reducerea Emisiilor nete de Carbon (PIAREC). Un Pact care să aibă la bază voința de a finanța soluții, nu probleme, pe un drum cat mai scurt pentru reușita tranziției verzi și atingerea neutralității climatice.

Susținem fixarea prin lege a anului 2050 data obtinerii neutralitatii climatice in România.

Este necesară o instituție la nivelul guvernului care să acționeze unitar și să centralizeze toate acțiunile pentru climă.

Milităm pentru creșterea finanțării cercetării pentru schimbările climatice, cercetare care ne poate livra inclusiv răspunsuri de ordin economic.

Combatem toate operațiunile de greenwashing prin care acțiuni contra mediului sunt prezentate ca acțiuni favorabile sănătății mediului și oamenilor.

Combatem toate operațiunile publicitare toxice care încearcă să vândă produse neprietenoase cu mediul.

Combatem fake news-urile și teoriile conspirative care induc ideea că schimbările climatice sunt naturale și nu vor afecta existența pe Pământ.

Susținem înființarea Tribunalului de Mediu și a funcției de Procuror General de Mediu. Complexitatea criminalității de mediu, veritabil ecocid, trebuie să primească riposta cuvenită. Propunem includerea Ecocidului în dreptul penal român.

Credem în impunerea pentru toți actorii economici și instituționali a unor Rapoarte Etice Anuale privind Responsabilitatea socială și de mediu. Această responsabilitate trebuie să stea în centrul, și nu la periferia acțiunii Statului, companiilor sau societății civile.

 ROMÂNIA SĂNĂTOASĂ – CONTRIBUTOR ȘI BENEFICIAR DE SUVERANITATE EUROPEANĂ

Uniunea Europeană este și trebuie să rămână cel mai ambițios actor global în privința obținerii neutralității climatice. Deși SUA livrează în atmosferă de două ori mai multe gaze cu efect de seră, iar China și Coreea de Sud  cu 50% mai mult, raportat la UE, leagănul civilizației globale trebuie să ofere un exemplu și să fie locomotiva acestui proces vital pentru supraviețuirea rasei umane.

Pentru dezvoltarea sănătoasă a României, apartenența demnă la UE și spațiul euroatlantic este decisivă. Românii de acasă și românii din Diaspora au șansa unei vieți mai bune pentru ei și copiii lor doar în interiorul Uniunii Europene, doar alegând lideri responsabili care știu să utilizeze armele diplomației politice, economice, culturale și climatice în beneficiul celor mulți.

Așa vom deveni o țară respectată, un decident egal în UE, un model de dezvoltare curată, nu o periferie măcinată de insecuritate și incertitudini, la cheremul inginerilor profitului cu orice preț! O singură Românie, profund europeană, nedivizată moral și economic, dezvoltată, capabilă să aibă grijă de toți cetățenii ei dinăuntrul și din afara granițelor.

Vrem o Europă în care tranziția verde nu trebuie să lase pe nimeni în urmă. De aceea, se impune suprataxarea extra profiturilor pandemice (fie ele energetice, alimentare ori farmaceutice) și finanțarea, astfel, a transferurilor publice către familiile aflate în dificultate, către politicile de adaptare economică, socială și culturală la provocările schimbărilor climatice. Este nevoie la nivelul UE de recentrarea sarcinii fiscale de la veniturile din muncă la veniturile din capital  și consolidarea durabilă a funcției redistributive a sistemelor fiscale.

Independența energetică a României este o iluzie în absența independenței energetice a UE. Această independență trebuie să fie centrată pe energie verde.

O Europă Verde, Socială, Suverană, tratându-și egal toți cetățenii, asigurându-le securitatea, acesta este cadrul optim pentru o pace durabilă, pentru o viață sănătoasă pentru fiecare familie de români. O astfel de Europă pentru care milităm alături de Verzii de pe întreg continentul va putea garanta libertăți și demnitate pentru toți și toate, fără discriminări de ordin sexual, religios, etnic sau politic.