Conferinţa ţinută de Verzii Europeni în München în 11 iunie 2016 s-a concentrat pe problemele pe care valul de refugiaţi din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu le ridică orașelor europene care au găzduit refugiaţi.
Probleme bugetare (întrebare lansată de Chas Booth, Scoţia) – pe termen scurt, cum rezolvă municipalitățile costurile suplimentare care apar ca urmare a primirii refugiaţilor?
O posibilă soluţie: distribuirea acestora în cît mai multe oraşe, preferabil mici, deoarece sarcina financiară este mai mică şi efortul de integrare este mai mic (model propus de landul Thuringia, Germania).
Probleme suplimentare apărute în Norvegia – faptul că refugiaţii primesc transport gratuit pe mijloacele de transport în comun naşte animozităţi din partea cetăţenilor.
În Viena refugiaţii primesc o sumă pauşal de 40 euro/lună pentru transport, dar este de departe insuficientă, deoarece o simplă călătorie cu mijloacele de transport în comun către cursurile de limbă/formare profesională costă 2,20 eur.
Problemele care apar din cauza recrudescenţei extremei drepte – atacuri şi propagandă nu doar pe Facebook, ci şi în viaţa reală. Această problemă nu a apărut peste tot. De exemplu, în Utrecht (răspuns dat de Kees Diepeveen, Utrecht) populaţia chiar a primit cu braţele deschise refugiaţii, iar situaţia este echilibrată şi din punct de vedere politic.
În Augsburg, susținerea extremei drepte provine şi din cercuri conservatoare, chiar mai moderate (CSU – partidul de guvernămînt)
Este nevoie de demontarea prejudecăţilor cetăţenilor faţă de refugiaţi
De aceea, se organizează în prealabil dezbateri publice în cartierele în care urmează a fi plasaţi refugiaţi; din acest motiv, reacţia a fost în general pozitivă şi de respingere a extremiştilor
În unele zone din Olanda, refugiaţii au fost implicaţi în activităţi neremunerate, voluntare, astfel încît cetăţenii, apreciind gestul, i-au acceptat mai uşor.
Probleme birocratice: în Norvegia integrarea şi facilitarea adaptării este îngreunată de faptul că familiile apropiate (bunici, părinţi, copii) pot rămîne unite, dar fraţii pot fi despărţiţi chiar la distanţe fizice mari.
Acceptarea refugiaţilor „albi” (din fosta Iugoslavie) a fost mai mare, acum avem de-a face cu refugiaţi „de culoare”.
Din discuțiile de după alocuţiuni reiese natura complexă a problemei refugiaţilor:
În Olanda (dar şi Germania) refugiaţii au mare nevoie să aibă un mijloc de transport, iar cel mai la îndemînă este bicicleta; deci refugiaţii au primit de la început biciclete.
Refugiaţii au nevoie de cursuri de limbă, dar şi de locuinţe.
S-a descoperit că este nevoie de cursuri de integrare mai îndelungate pentru femeile refugiate, decît pentru bărbaţi (7 săptămîni faţă de 5 săptămîni), deoarece acestea nu sunt obişnuite să-şi exprime opiniile în public, să vorbească despre problemele lor unor străini.
Per ansamblu, conferinţa a fost foarte interesantă, uneori chiar uşor critică (o participantă a semnalat faptul că a participat la mai multe astfel de conferinţe şi a remarcat că la nici una dintre acestea nu a fost prezent măcar un refugiat sau un punct de vedere din această zonă), oamenii foarte relaxaţi, cu idei diferite şi foarte proaspete faţă de peisajul politic românesc.
Am avut ocazia să discutăm şi să comentăm cu unii dintre participanţi, doar că soluțiile propuse nu prea se potrivesc României, deoarece (din fericire?) nu ne confruntăm (încă?) cu problemele unui val masiv de refugiaţi.
MAi multe imagini de la eveniment puteți vedea aici.
Bogdan I. Burghelea
Consilier Local Sighișoara, Mureș
← “O viziune Verde asupra refugiaţilor: oportunitățile şi provocările pentru oraşele noastre”