Decesele în România cauzate de temperaturi ridicate au crescut cu aproape 25%. Cultura de porumb este distrusă în proporție de 90%, iar cea de grâu și floarea soarelui în proporție de 30%. Guvernul român trebuie să depaseasca faza de „clima nu e o prioritate” și să înceapă să stabilească obiective strategice în bătălia contra schimbărilor climatice. Avem bune practici în țări care au depășit la nivelul deciziei publice fazele negației, ignoranței, au acceptat realitatea și acționează strategic de câțiva ani.
Irlanda a introdus în 2021 limite de carbon, plafoane pentru emisii de carbon pe industrii, obligația pentru ministerul de resort de a realiza o strategie națională de luptă împotriva schimbărilor climatice la fiecare 5 ani și planuri de acțiune specializate pe domenii.
Danemarca, prin legea climei, adoptată în 2020, vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 cu 70% față de nivelul emisiilor din 1990 și să realizeze o societate neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050. Cel puțin o dată la cinci ani, Ministrul climei și energiei din Danemarca trebuie să stabilească un obiectiv național privind clima cu o perspectivă de 10 ani. Danezii au instituit „Consiliul danez privind schimbările climatice”, un organism care trebuie să facă anual recomandări Ministrului climei și energiei cu privire la efortul climatic și care trebuie, de asemenea, să evalueze dacă eforturile Guvernului în domeniul climei fac probabilă atingerea obiectivelor climatice.
Germania și-au propus prin „Federal Climate Change Act”, adoptat în 2019 și revizuit în 2021, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 65% până în 2030, cu 88% până în 2040 și să atingă neutralitatea climatică până în 2045. Pentru a atinge aceste obiective, prin lege au instituit plafoane anuale de emisii pe diferite sectoare, precum energie, transport, agricultură.
Franța, prin legea climei din 2021, și-a propus o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 40% până în 2030. Legea propune, printre altele, crearea unor zone cu emisii reduse începând cu anul 2025 în ariile urbane cu mai mult de 150000 de locuitori.
Elveția are un plan clar de calculare a unor plafoane de emisii de carbon individuale pentru flota de vehicule a fiecărui producător sau importator din țară. „Federal Act on the Reduction of CO2 Emissions (CO2 Act)” adoptat în 2013 prevede și sancțiuni finnaciare calculate proporțional cu nivelul de depășire al plafonului.
România Ce Face? Se împrumută pentru a plăti pensii speciale și salarii nesimțite la statul capturat?