“CUM NE FURĂ CORUPȚIA AERUL ȘI SĂNĂTATEA?
SISTEMATIC ȘI “LEGAL”
Povestea e simplă. În anul de schimbare a mileniului, la cârma orașului București vine un primar mai altfel – deștept, carismatic, obișnuit cu afacerile bănoase ”pe muche de cuțit”. Proaspăt instalat, se uită în jur să vadă: de unde scoate niște bani serioși ca să-și răsplătească susținătorii? Nu mizilicuri din asfaltări și borduri. Bani serioși, tăticu!
Rozalii dinaintea lui aproape terminaseră de vândut și ”retrocedat” cam tot ce se putea din clădirile și terenurile publice, culturale, chiar private. Ei, și i-au căzut ochii pe harta orașului – ce-i cu spațiile alea mari colorate în verde situate în mijlocul celor mai valoroase zone? Parcuri, spații verzi? La ce folosesc? Ia, ciraci, vedeți mai bine cum punem noi mâna pe ele să tragem niște construcții sau să le vindem la preț bun?
Și așa, pe noul PUG votat în 2000, în mare grabă și fără consultare publică, mai mult de jumătate din suprafața parcurilor capitalei devin ”zone de dezvoltare” pe care se poate construi.
Iar ciracii caută de zor moștenitori cu titluri ilicite pe acele terenuri, pe care să le ”revendice”, cu ajutorul experților obișnuiți cu astfel de dosare de retrocedare. Ciracii cumpără drepturile de moștenire și deschid procesele de retrocedare, deși de-a lungul anilor multe din acele terenuri fuseseră expropriate de stat și proprietarii despăgubiți. Dar legile din România, expres formulate ambiguu, permit multe, mai ales dacă ai și judecătorii potriviți.
Totul ia timp, dar ”prăjitura” merită!
Treptat, drepturile de proprietate revin grupului de interese condus cu măiestrie de un ”comandant de navă” cu experiență, între timp avansat în grad.
Mai e o piedică. Parcurile sunt la acea vreme incluse în Codul Silvic, deci pe acele terenuri nu se pot tăia toți copacii odată fără să riști o pedeapsă penală.
Nicio problemă. Și Codul Silvic se poate schimba, doar avem ”prieteni” în Parlament și pe la ministere. În cel din 2008, parcurile și pădurile urbane nu mai sunt protejate de aceleași reguli ca și pădurile. Primăriile pot decide ce și cum se întâmplă pe teritoriul lor. Bun așa!
Mai sunt niște mici piedici legale, tot în legătură cu tăierea copacilor. Soluția ciracilor? Copacii se mai pot tăia pe furiș, sau cu pretexte ”legale”, pot să moară brusc sau să ia foc, așa… de la soare, că tot se întâmplă pe alte meleaguri. Totul e să dispară ca să facă loc construcțiilor.
Și așa apar situațiile ca cea din Parcul IOR.
Pentru astfel de afaceriști corupți, normele europene legate de spațiul verde alocat pe cap de locuitor nu contează. Ce dacă mor zeci de mii de oameni anual din cauza poluării? Ce dacă orașul este în proces de infringement cu UE din cauza calității proaste a aerului din oraș? Oricum, amenda de sute de mii de euro o vor plătii tot ”proștii” de bucureșteni, își râd ei în barbă.
Noi, Verzii, nu mai tolerăm jocurile murdare ale hoților de aer și de sănătate.
– Cerem ca terenul integral al tuturor parcurilor din capitală să fie redate, ca spații verzi, locuitorilor orașului – prin marcarea în noul PUG al acestor zone ca parcuri, nu ”zone de dezvoltare”, adică terenuri de construcție.
– Cerem ca în noul PUG să fie dublate suprafețele verdi și prevăzute noi parcuri, păduri și grădini urbane.
– Cerem reintroducerea parcurilor și pădurilor urbane sub protecția noului Cod Silvic
– Cerem pedepse penale și amenzi uriașe pentru toți hoții de aer și de sănătate, cei care distrug spațiile verzi, taie copacii sănătoși sau îi toaletează necorespunzător.”
Rodica Bărbuță, co-președinte al Partidului Verde (Verzii)
#Sănătatea_contează #Parcuri_nu-betoane #Nouă_ne_pasă #Verzii