Conferinta Internationala Privind Padurile sub Aspectul Biodiversitatii si al Schimbarilor Climatice – Bruxelles, 4-5 februarie 2020

In perioada 4-5 februarie 2020, Comisia Europeana a organizat la Bruxelles Conferinta interntionala privind padurile sub aspectul biodivertitatii si al schimbarilor climatice (International Conference on Forests for Biodiversity and Climate).

In deschiderea acestei conferinte, Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Green Deal-ul European, a insistat asupra nevoii urgente de a incorpora masuri pentru protectia padurilor si a zonelor rurale in strategiile incluse in Pactul Verde European.

Tot in deschiderea evenimentului, intr-un discurs inspirational, Peter Wohlleben, autorului best-seller-ului “The Hidden Life of Trees” a vorbit despre partea nevazuta a padurii – copacii pe care ii privim sunt fiinte sociale, si au sentimente pe care oamenii le pot percepe.

Capitolul  privind rolul pădurilor in biodiversitate și clima

• Buna utilizarea a pamantului este o responsabilitate colectiva si nu trebuie sa existe nici o  competitie intre sectotul agricol si cel forestier.
• Strategia pentru Paduri (inclusa in Pactul Verde European) va fi publicata de catre Comisia Europeana pana la finalul lui 2020. Aceasta strategie reprezinta o urgenta la nivel european si trebuie sa includa, printre altele, si propuneri pentru cercetare si inovare in domeniul forestier si finantarea acestora, cat si politici care sa abordeze comertul cu lemn la nivel international.
• Strategia pentru Paduri va fi in stransa legatura cu strategiile pentru biodiversitate si clima.
• Nu putem solutiona problemele despaduririlor si ale biodiversitatii daca nu gasim solutii pentru schimbarea climatica; avem nevoie de date mai cuprinzatoare si de legislatie pentru a aborda mai bine aceste aspecte.
• Croatia, care detine momentan presedintia Consiliului European, lucreaza in acest moment la niste planuri de management al padurilor la nivel national.
• Atunci cand vorbim despre managementul padurilor, nu trebuie sa uitam sa ii recompensam pe cei care furnizeaza servicii sustenabile in acest domeniu.
• In ceea ce priveste politicile de comert cu lemnul, niciun acord nu trebuie semnat cu tarile care nu au ratificat Acordul de la Paris (2016).
• Viitorul planetei depinde de politicile care abordeaza protectia padurilor; zonele impadurite pot fi, fie protejate total, fie gestionate in mod sustenabil (doar in zonele care nu sunt considerate patrimoniu si pot fi explotate).
• Parlamentul European a solicitat ca 30% din spatiul natural al UE (spatiu terestru si spatiu marin) sa fie considerat patrimoniu (acest pocent include si o parte a padurilor).
• UE ar trebui să fie lider mondial în îmbunătățirea serviciilor la nivelul ecosistemului forestier, folosind pădurea ca baza naturala pentru a atinge obiectivul de defrișare zero și de neutralitate in ceea ce priveste modificarile de teren.

 

1. Vulnerabilitatea pădurilor și adaptarea la schimbările climatice

• Schimbarile climatice au un impact puternic asupra padurilor; acestea devin vulnerabile si incearca sa se adapteze; padurile mixte sunt mai rezistente la seceta si alte fenomene naturale decat cele monospecifice.
• Se asteapta ca vulnerabilitatea padurilor sa creasca in decadele urmatoare.
• Prin masuri de adaptabilitate, se poate reduce vulnerabilitatea unei paduri si se promoveaza o mai buna atenuare a efectelor climatice; in acest sens, trebuiesc promovate padurile mixte, biodiversitateta fiind un mod bun de atenuare, dar si migrarea asistata a speciilor sau populatiilor pre-adaptate.
• De asemenea, trebuie să acordăm prioritate restaurării pădurilor degradate și să conservam pădurile vechi; trebuie încurajata silvicultura cu acoperire forestieră continuă și o perioada de rotație mai lungă; nu in ultimul rand  trebuie sa plantam copaci.
• Silvicultura se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește utilizarea continuă si viabilă a padurilor, dat fiind faptul ca padurile au un rol important in combaterea schimbarilor climatice, probema se pune cum putem asigura fiabilitatea pe termen lung a padurii ?

 

2. Protejarea și restaurarea pădurilor lumii – Responsabilitatea UE-ului

• In acest moment implicarea si parteneriatele pulice-private sunt insuficiente; este  de asemenea  insuficienta recompensa pentru produsele sustenabile, obtinute fara defrisari.
• Avem nevoie de angajamente intre domeniul public si cel privat, cat si intre guverne. UE ar trebui să ofere o definitie unanim acceptata necesității de a acționa in sensul protejarii si restaurarii padurilor.
• Diversele practici din UE contribuie la situatia de criza datorata defrisarilor;
• Ideea nu este doar sa consumam mai bine, mai cu folos (lemnul), ci si sa consumam mai putin, odata cu aceasta, trebuie sa si “curatam” lanțurile de aprovizionare a mărfurilor de e.g., cel al cherestelei, al uleiului de palmier etc.);
• Auto-regularizarea si angajamentele voluntare nu sunt suficiente, avem nevoie de legi pentru a consuma mai bine si mai putin.
• De asemenea, avem nevoie de standarde clare pentru produsele ce se vand pe piata UE; de exemplu, aceste produse nu trebuie sa fie nicidecum, direct sau indirect, rezultatul unei defrisari.
• In prezent, sectorul alimentar este responsabil de 80% din defrisarile de la nivel global si doua treimi din terenul arabil al UE este folosit pentru productia de animale; in acest sens, UE trebuie sa sprijine fermierii sa adopte practici sustenabile.
• Trebuie sa investim in poduse obtinute total in absenta defrisarilor pentru ca prin defrisare se incalca drepturile omului pentru populatia din zona unde are loc acest fenomen.

 

3. Practici de gestionare a padurilor si modalitati de finantare care promoveaza ecosistemele cu valoare inainta a biodiversitatii.

• finantarea actuala nu este bine utilizata.
• In ceea ce privesc practicile de gestionare a padurilor, motto-ul trebie sa fie “Make forestry great again!” (“Sa facem silvicultura grozava din nou!”).
• Trebuie sa gasim metode sa integram padurile multifunctionale.
• Trebuie sa definim zonele protejate pe care vrem sa le lasam complet in voia naturii, cat si zonele pentru uz industrial.
• O posibila solutie ar fi sa dezvoltam un plan de integrare intr-o anumite zona privind cum natura insasi face acest lucru; practic, trebuie sa lucram cu natura pentru a proteja natura.
• In acest moment, nu depunem sufficient  efort pentru restaurarea padurilor.
• 60% din padurile europene sunt paduri private; padurile au un impact economic si social asupra oamenilor, de aceea proprietarii de paduri trebuie recompensati corespunzator.
• politicile UE nu permit padurilor sa se autoprotejeze si sa atenueze efectele schimbarilor climatice.
• De aceea, este necesara restaurarea obligatorie a naturiii, trebuie sa ne concentram asupra factorilor care sporesc recoltarea lemnului si, nu in ultimul rand, trebuie sa reducem consumul  – avem nevoie de o mai mare biodiversitate pentru a mentine viata pe pamant.
• Trebuie sa calculam cresterea anuala a padurilor (care depinde de cum acestea sunt gestionate) si, in functie de aceasta, sa evaluam volumul recoltei de lemn.
• De asemenea, este nevoie de flexibilitate  si trebuie sa implicam padurarii in aceasta discutie.

 

4. Munca in parteneriat cu tarile producatoare pentru protejarea si restaurarea padurilor

• Pentru ca un parteneriat sa fie fiabil acesta trebuie sa fie adaptativ, sa presupuna un angajament pe termen lung, partile implicate sa impartaseasca valori comune, partenerii trebuie sa identifice impreuna obiectivele parteneriatului, si fiecare partener trebuie sa isi poata consolida capacitatile.
• In tari precum Coasta de Fildes, unde se practica agricultura extensiva, au loc defrisari masive din cauze economice.
• Restaurarea pădurilor înseamnă combaterea sărăciei și asigurarea securității alimentare.
• Un parteneriat de succes presupune si solidaritate intre parteneri in perioadele mai dificile.

 

5. Dotarea UE-ului cu informațiile necesare despre paduri – Lansarea Sistemului de Informații Forestiere pentru Europa (FISE)

• Dintre cele 27 de tari membre ale UE, Finlanda este tara a carei suprafete este in cea mai mare parte acoperita de padure (aprox. 65%); in Romania, padurile acopera aproximativ 30% din suprafata tarii;
• Padurile au rol in aprovizionarea cu diverse resurse necesare (e.g., lemn, combustibil, fibre, apa curata), atenueaza impactul schimbarilor climatice, al zgomotelor, si produc aer curat. Pentru oameni este un spatiu recreational, de ameliorare a sanatatii, dar si spiritual si educational ,  totodata padurile previn eroziunea solului, asigura un habitat pentru biodiversitate si  reprezinta o sursa de nutrienti.
• Padurea reprezinta un motor major socio-economic si de bio-economie,  in 2017 in Europa erau 429,000 de companii cu activitati in domeniul forestier, aprox. 3,8 milioane de angajati in sector, valuarea bruta adaugata a acestui sector ridicandu-se la 170 miliarde de euro.
• Rapoartele stiintifice internationale vorbesc despre provocarile fara precedent la nivelul padurilor intr-un context global, descriind ireversibilitatiile, punctele critice si interconectivitatea diverselor procese negative prin care trec padurile in acest moment , toata aceste rapoarte insista asupra necesitatii de a actiona urgent pentru a salva padurile globului.
• Baza de date FISE dezvoltata de Agentia Europeana a Mediului si Comisia Europeana este open access si contine date si informatii din surse acreditate, prezentate intr-un mod clar si usor de utilizat; aceasta baza de date este inca in lucru, dar va contine informatii de baza despre padure si rolurile ei, despre natura si biodiversitate, dar si despre bioeconomie.
• Un alt rol important al bazei de date FISE este acela de a informa si modela politicile legate de padure.
• Cei prezenti au salutat lansarea platormei FISE, dar au tinut sa sublinieje si neajunsurile acesteia; Comisiei Europene i-au trebuie peste 20 de ani pentru a lansa aceasta platforma, care trebuie urgent imbunatatita; FISE ar trebui sa fie o platforma actualizata la zi, receptiva la toate informatiile noi si care sa poata asigura mijloacele petru detectarea timpurie a riscurilor ce se abat asupra padurilor.
• FISE ar trebui sa fir un suport pentru Pactul Verde si sa poata asigura urmarirea schimbarilor stocului de carbon cu o precizie ridicata, promovand astfel silvicultura “climate smart”.
• Tarile Membre cheltuie anual 50 milioane de euro pentru a stabili inventarele forestiere nationale; de asemenea, satelitii inregistreaza informatii in fiecare zi, dar toate aceste informatii sunt utilizate foarte putin.
• UE-ul cheltuie 7,5 miliarde de euro in fiecare an pentru paduri, dar cat de eficient sunt investiti acesti bani, tinand cont de faptul ca 10 din cele 27 de tari UE nu raporteaza datele nationale la UE.
• Putem folosi mult mai bine datele existente daca implementam strategii de gestionare pe fiecare kilometru patrat de padure.

 

6. Pădurile ca aliați pentru atenuarea schimbărilor climatice

• Incălzirea globală atinge niveluri la care pădurile și alte sisteme naturale încetează să mai faca fata.
• In urma distrugerii padurilor in incendii se elibereaza dioxid de caron si carbon negru.
• Trebuie sa actionam urgent pentru a limita cresterea in atmosfera a  cantitatii de gaze care degaja caldura.
• Pentru a evita creșterea excesivă a temperaturilor, emisiile net antropice globale de dioxid de carbon trebuie să scadă cu aproximativ 45%, fata de nivelurile din 2010, până în 2030, ajungând la zero emisii în jurul anului 2050;
• Simultan, trebuie să reducem emisiile de combustie și dioxidul de carbon atmosferic prin creșterea de păduri.
• Emisiile globale provenite din bioenergia forestieră adaugă 4-5% la emisiile globale de dioxid de carbon provenite de la  combustibilii fosili.
• Aerul poluat prin producerea de bioenergie este deosebit de daunator pentru sanatatea umana, de aceea, trebuie sa oprim subventionarea bioenergiei forestire.
• Prevenirea despăduririlor, a drenarii zonelor umede și a degradării solului sunt esențiale pentru a evita schimbările climatice ireversibile și catastrofale înainte de a fi prea târziu.
• Cresterea intacta in mod intentionat a unei paduri pana cand aceasta atinge un potential ecologic maxim (practica numita proforestare) este una dintre cele mai eficiente acțiuni și cel mai puțin costisitoare opțiuni pentru îndepărtarea și stocarea dioxidului de carbon atmosferic suplimentar.
• Intrebarea care se pune este care sunt intrumentele din cadrul Acordului de la Paris care merg dincolo de evaluarea emisiilor de carbon?
• Avem nevoie de niste sisteme puternice pentru a reduce emisiile de carbon, si aceste sisteme nu trebuie sa fie izolate, ci trebuie sa sprijine eforturile naturii si ale oamenilor.
• In urmă cu doar un deceniu România detinea aproximativ 65% din pădurile virgine ale UE-ului; mii de hectare au fost defrisate ca urmare a restituirii terenurilor incepand cu 2005;
• Fundatia Conservation Carpathia a cumparat 25.000 de hectare de padure in Romania si a incercat sa restaureze zonele afectate, fundatia a organizat programe de mobilizare a comunitatii si de educare a oamenilor in scopul consevarii padurilor.
• Prin programele sale, fundatia incearca sa schimbe modul in care oamenii privesc padurea – ca un bun comun, o resursa a tuturor, dar mai intai ca o zona protejata si numai apoi ca un instrument in activitatile umane.
• Municipalitatea orasului Milano a dezvoltat proiectul FORESTAMI, care are ca obiective principale sa atenueze efectele schimbarilor climatice asupra orasului, sa reduca nivelul de poluare a aerului, sa reduca consumul de energie, sa creasca numarul si biodiversitatea plantelor si animalelor din zona si sa sporeasca partrimoniul verde metropolitan.
• Pentru realizarea acestor obiective, proiectul FORESTAMI isi propune sa reduca zonele de parcare de la nivelul orasului si sa le transforme in zone verzi, sa creasca cu 90% ponderea acoperisurilor verzi, sa promoveze gradinile urbane si agricultura urbana, si sa planteze copaci pentru a recupera solurile poluate.

 

7. Gestionarea terenurilor pentru prevenirea incendiilor forestiere

• Focul reprezinta o amenintare a padurilor care va persista in timp.
• Riscul de incendii la nivelu padurilor creste odata cu schimbarile climatice si cu cresterea populatiei.
• In prezent, nu este clar ce organism este responsabil pentru  a solutiona problema focurilor care afecteaza nu doar tarile sudice ale UE, ci si cele nordice, un exemplu fiind Olanda. Nu se stie care directorat al Comisiei Europene este responsabil de aceasta problema, si, la nivel national, care minister sau organizatie guvernamentala.
• Avem nevoie de o directiva-cadru europeana pentru incendii.
• Incendiile la nivelul padurilor sunt o consecinta a progresului tehnologic, a urbanismului, a modului in care gestionam terenurile. De aceea, e mai bine sa prevedem si sa prevenim incendiile decat sa trebuiasca sa le stingem.

 

Concluzii finale

• Concluziile evenimentului au fost prezentate de Virginijus Sinkevičius, Comisarul UE  pentru Mediu, Oceane și Pescuit.
• Comisarul a vorbit despre intentia Comisiei Europene de a adopta o strategie ambitioasa pe biodiversitate in acest an.
• De asemenea, Comisia Europeana doreste sa puna in aplicare legislatia in vigoare in domeniul apelor, al marinei si al padurilor.
• Masurile de restaurare trebuie sa asigure mentinerea in bune conditii a ecosistemelor padurilor si solurilor.
• Avem nevoie de practici in silvicultura care să facă mai mult pentru atenuarea și adaptarea la schimbarile climatice, îmbunătățind în același timp biodiversitatea.
• Comisia Europeana lucreaza la Strategia pentru Biodiversitate, care va fi una ambitioasa, transformatoare si convingatoare in ceea ce priveste masurile propuse, aceasta strategie va propune target-uri de coonservare mai ridicate pentru tarile membre, cu toate ca unele din aceste tari nu indeplinesc inca obligatiile legislatiei in vigoare.
• Natura este cel mai bun aliat al nostru in combaterea schimbarilor climatice,  de aceea, avem nevoie de o tranziție către o economie care sa fie in comuniune cu biodiversitatea, unde valorile naturii să fie integrate în sectoarele cheie.